Secuieni este o comună din județul Neamț, Moldova, România, formată din satele Bașta, Bârjoveni, Bogzești, Butnărești, Giulești, Prăjești, Secuienii Noi, Secuieni (reședința) și Uncești.
Comuna se află în sud-estul județului, la limita cu județul Bacău, pe malul drept al Siretului. Este traversată de șoseaua națională DN2 (E85), care leagă Romanul de Bacău. La Secuienii Noi, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ158, care o leagă spre vest de Moldoveni, Români și mai departe în județul Bacău de Buhuși (unde se termină în DN15). De asemenea, prin partea de vest a comunei trece și șoseaua județeană DJ155I, care o leagă spre sud de Români și spre nord de Făurei, Bârgăuani (unde se intersectează cu DN15D), Tupilați, Păstrăveni, Urecheni, Petricani și Târgu Neamț (unde se termină în DN15C). Prin comună trece și calea ferată Bacău-Roman, pe care este deservită de stația Secuieni Roman.
Având în vedere poziția geografică, în partea centrala a tarii, teritoriul comunei Secuieni are o climă temperat-continentala, climat specific regiunilor cu dealuri joase si mijlocii, manifestat prin ierni reci si veri călduroase și precipitații distribuite neregulat in timpul anului, datorita alternantei maselor de aer polar-maritim din nord-vestul Europei si a celor temperat continentale de est si sud-est. Teritoriul aparține sectorului cu clima temperat continentala cu influente estice. Temperatura medie anuală din zonă este de cca. 10 grade C. Precipitațiile medii sunt cuprinse între 600-650mm. Vânturile dominante sunt din nord și vest și ajung la viteze medii de 6-7m/s.
Comuna Secuieni este administrată de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, Vasile IVANCEA, de la Partidul Național Liberal, este în funcție din 2008.
La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Siretul de Jos a județului Roman și era formată din satele Bașta, Cuciulați, Mircești și Secuieni, având în total 975 de locuitori. Exista în comună doar o biserică. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționau în aceeași plasă și comunele Bârjoveni și Bogzești. Comuna Bârjoveni, cu satele Bârjoveni și Prăjești, avea 575 de locuitori ce trăiau în 132 de case; și aici exista o biserică de zid. Comuna Bogzești, alcătuită din așezările Butnărești, Cucoși (Uncești), Ghinițești, Giuleștii din Deal, Giuleștii din Vale și Uncești, avea 1241 de locuitori în 345 de case. În comuna Bogzești existau două biserici și o școală primară mixtă la Butnărești.
Anuarul Socec din 1925 consemnează comasarea comunelor Bârjoveni și Bogzești sub numele de Butnărești. Comuna Butnărești avea 2180 de locuitori în satele Bârjoveni, Butnărești, Bogzești, Cucoși, Prăjești, Uncești și în cătunele Giuleștii din Deal și Giuleștii din Vale. Comuna Secuieni avea 1340 de locuitori și aceeași alcătuire. În 1931, comuna Secuieni a fost pentru scurt timp desființată, și satele ei au făcut o vreme parte din comuna Porcești.
În 1950, comunele Butnărești și Secuieni au devenit parte a raionului Roman din regiunea Bacău (între 1952 și 1956, din regiunea Iași). În 1968, au fost transferate la județul Neamț; comuna Butnărești a fost atunci desființată, satele ei trecând la comuna Secuieni.